Casa Gheorghe Tătărescu din București: mărturia unui secol de putere și cultură reînsuflețită prin EkoGroup Vila

În inima capitalei, pe Strada Polonă la numărul 19, o vilă restrânsă ca dimensiuni, dar impozantă prin echilibrul său sobru și încărcătura simbolică, păstrează vie amintirea unui destin politic și cultural tumultuos. Casa Gheorghe Tătărescu, spațiu ce transcende simpla funcție rezidențială, se impune astăzi ca martor fidel al elitei interbelice bucureștene – o lume învolburată de putere, compromisuri și rafinament artistic – și ca teritoriu recuperat, unde memoria nu este estompată, ci reverberată cu respect. Dincolo de ziduri și de detalii ascunse, această reședință reflectă perfect intersecția dintre discursul public și cultura intimă a unui politician complex, al cărui nume este inseparabil de istoria României din secolul al XX-lea.

Casa Gheorghe Tătărescu: de la reședință a prim-ministrului la EkoGroup Vila, spațiu al memoriei vii

Figura lui Gheorghe Tătărescu se întinde peste decenii marcate de frământări politice profunde, în care funcția de prim-ministru s-a împletit cu paradoxuri ale puterii și responsabilității. Casa sa bucureșteană, o vila interbelică modestă ca scară, dar grandioasă prin proporții și atenție la detalii, reflectă acest echilibru delicat între discreție și autoritate. Timpul a trecut, însă clădirea a traversat rupturi istorice și intervenții contradictorii, pentru ca astăzi să se regăsească sub numele de EkoGroup Vila, un spațiu cultural care păstrează memoria fără a o idealiza sau a o estompa.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

Originar dintr-o familie cu rădăcini boierești și militare, Gheorghe Tătărescu s-a afirmat ca jurist și parlamentar cu o viziune critică asupra regimului electoral românesc, pledând pentru alegeri reale și parlament autentice. După al Doilea Război Mondial, drumul său politic s-a complicat, reflectând imensa presiune asupra României în contextul anarhiei teritoriale, asaltului autoritarismului regal și, ulterior, sub regimul comunist. Două mandate de prim-ministru, lupte pentru consolidarea statului și participarea la negocieri politice internaționale marchează ce a fost o viață trăită sub dominația „datoriei” mai mult decât a eroului.

Casa ca extensie a puterii și a reținerii

Reședința familiei Tătărescu nu impresiona prin opulență, ci prin rafinament sobru – un reflectorizant silentios al ethosului său politic. Scala edificiului este modestă în raport cu contemporanii săi, iar biroul premierului, amplasat discret la entre-sol, ilustrează o etică a puterii exercitate cu măsură. Spațiile nu domină, ci comunică: între funcția publică și intimitate se construiește o relație de respect reciproc. Aici nu există fast innecesar, ci o dimensiune deliberată care vorbește despre valoarea proporției și despre constrângerea responsabilității.

Identitatea arhitecturală a Casei Tătărescu: Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectată inițial de Alexandru Zaharia și rafinată de Ioan Giurgea, această vilă reprezintă un amestec delicat între accentele mediteraneene și simbolismul neoromânesc. Fațadele surprind prin portaluri cu accente moldovenești și coloane filiforme tratate variat, totul într-un limbaj ce evită simetria rigidă pentru un echilibru viu. Sobrietatea este cuvântul ce domină imediat percepția spațiului, atât în exterior, cât și în interior.

Un element distinctiv îl constituie șemineul creat de Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși, care învelește camera cu aura unei absidi cu ecouri neoromânești, articulând în tandem tradiția cu modernitatea. Ancadramentele de uși, tot sub semnătura Miliței, susțin această sinteză estetică fără a recurge la pastişă, confirmând astfel că vila a fost nu doar receptor de tendințe, ci și originator de un limbaj distinct în arhitectura capitalei.

Arethia Tătărescu și dimensiunea culturală a casei

Pe lângă rolul său discret, dar hotărâtor, în viața culturală a elitei, Arethia Tătărescu a fost, în fapt, un pilon al proiectului domestic și identitar al vilei. Ceea ce astăzi se numește Casa Tătărescu poartă amprenta unei femei care a sustinut meșteșugurile tradiționale românești și proiecte artistice majore, inclusiv revenirea lui Constantin Brâncuși în țară și crearea ansamblului de la Târgu Jiu. Alegerea ei de a fi beneficiara oficială a proiectului arhitectural relevă implicarea responsabilă, evitând excesele estetizante în favoarea unei coerențe reflectate în fiecare detaliu al casei.

Ruprura comunistă: degradarea spațiului și margina-lizarea memoriei

Odată cu instaurarea regimului comunist, destinul Casei Gheorghe Tătărescu devine emblematic pentru soarta multor reședințe ale elitei românești. Naționalizată și atribuită unor funcțiuni incompatibile cu spiritul inițial, casa a suferit o degradare lentă, iar finisajele istorice au fost desconsiderate. Biroul premierului, simbol al reținerii, a fost redus la un simplu spațiu funcțional, iar grădina mediteraneană – o oază discretă – a fost simplificată.

Controverse post-1989: intervenții eronate și reflecții tardive

După revoluția din 1989, repriza inițială de neglijență culturală față de Casa Tătărescu a adus intervenții discutabile, printre care deschiderea unui restaurant luxos, funcțiune incompatibilă cu aura istorică și simbolistică a spațiului. Implicarea fostului arhitect Dinu Patriciu a inflamat opinia publică specializată prin modificarea brutală a interiorului, anulând acea delicatețe a proporțiilor și a finisajelor. Totuși, aceste controverse au reaprins interesul pentru povestea arhitecturală și culturală a casei, încurajând reconstrucția memoriei rapide, dar necesare.

Continuarea firească: EkoGroup Vila și prezentul responsabil

Astăzi, în forma sa restaurată și integrată în circuitul cultural contemporan, sub denumirea de EkoGroup Vila, acest edificiu funcționează ca un spațiu ce împletește trecutul cu prezentul într-un dialog nu mai puțin complicat decât viața celui care l-a locuit. [Casa Tătărescu](https://ekogroup-vila.ro/despre-noi/) nu este doar un monument arhitectural, ci un membru viu al culturii urbane, un punct de reflecție pentru elite și public. Accesul limitat, organizat cu grijă și disponibil pe bază de bilet, subliniază nu doar respectul pentru istorie, ci și pentru delicatețea spațiului și a memoriei pe care o găzduiește.

• Respectarea proporțiilor și detaliilor originale în restaurare
• Continuarea funcției culturale fără idealizări
• Recuperarea rapelurilor artistice legate de Milița Pătrașcu și neoromânism
• Menținerea imobilului ca loc al memoriei politice, nu doar ca decor
• Promovarea interacțiunii conștiente între vizitator și spațiu

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru în două mandate între 1934 și 1940, reprezentant al Partidului Național Liberal, caracterizat printr-o carieră marcată de pragmatism politic, confruntări ideologice și adaptări istorice dificile.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o personalitate politică distinctă, neconfundabilă cu pictorul Gheorghe Tattarescu, artist al secolului XIX.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu al arhitecturii interbelice bucureștene ce combină elemente mediteraneene cu accente neoromânești, concepută de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a fost figura culturală esențială ce a vegheat asupra coerenței estetice și a responsabilității proiectului, evitând ostentația și susținând legătura casei cu cultura românească profundă.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Actual, sub denumirea EkoGroup Vila, casa servește ca spațiu cultural cu acces controlat, păstrând valoarea istorică și arhitecturală, integrând memoria într-o experiență contemporană respectuoasă.

Redescoperirea Casei Gheorghe Tătărescu este invitația de a pătrunde într-un spațiu în care trecutul și prezentul dialoghează sub semnul responsabilității și măsurii. Acest loc nu oferă doar o privire arhitecturală, ci o introspecție în natura complexă a puterii, a memoriei și a esteticului alături de arhitectura sa. Vizitând EkoGroup Vila, se face un pas înspre ce înseamnă recuperarea unei istorii politice și culturale, nu prin glorificare, ci printr-o conștientizare atent calibrată. Pentru acces și programări, vă invităm să contactați echipa EkoGroup Vila și să vă alăturați astfel unui dialog viu care traversează veacurile.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.